Ce spun cei ce au mai fost?

             Hello, hello. Ne bucurăm extrem când, ai noștrii studenți, reîntorși din State, ne povestesc întâmplările lor de peste ocean. Lucian a avut parte de o vară super tare, în adevăratul sens al cuvântului. El ne-a povestit, mai în detaliu cum și-a petrecut vara.

             Experiența mea în State a început singur și cu un ghiozdan cu câteva haine în el. Vara în SUA a fost cea mai tare experiență din viața mea, făcându-mă să mă cunosc mai bine și să-mi depășesc limitele cu mult față de așteptări. Aventura mea a început în Salt Lake City, fără să cunosc pe nimeni, într-o lume complet nouă, din care nu făceam parte și în care nu știam că în scurt timp o să mă simt ca acasă, încojurat de cele mai cool persoane, făcând lucuri pe care credeam că nu o să le fac niciodată. Este puțin spus că m-am distrat maxim, pentru că fiecare zi aducea noi oportunități și noi persoane în calea mea, persoane care m-au învățat foarte multe. Am început ca ospătar în Jackson Hole Wyoming, fără să mai fi muncit ca angajat o zi în viața mea. Nu mi-a luat mult timp și m-am împrietenit cu mai mulți americani și mexicani cu care am și început să ies prin oraș seara: restaurante, baruri etc. Fiind într-o zona de munte am început să fac hiking. Acolo am văzut cât de frumoasă poate fi natura. Am văzut: elani, bizoni și bald eagles adică vulturi americani.

14440894_1044515982312372_5533004538778194580_n         

          Nu după mult timp mi-am găsit și al doilea job care era destul de plictisitor: casier la supermarket. În ciuda acestui fapt, și acolo am întâlnit studenți ca mine, veniți de peste tot: Polonia, Turcia, Ucraina, Lituania etc. Făceam destul de mulți bani ca să mă întrețin și ca să duc o viață bună, pe lângă ce puneam deoparte pentru mine sau pentru împrumut. A mai trecut ceva timp și mi-am găsit cel de-al treilea job la un restaurant cu specific mexican (cea mai bună mâncare eveeer). Acolo am început ca host, dar energia pe care o aveam m-a recomandat ca busser și în cele din urmă am fost „avansat” ca ospatar. Mergeam la lucru cu plăcere și îmi plăcea mult să-mi petrec timpul cu noii mei prieteni care erau din ce în ce mai mulți.

          A venit momentul când, fiind prea obosit de muncă, mi-am dat demisia de la Albertsons. Era timpul să mă bucur și mai mult de timpul meu în America, așa că am decis, cu încă 3 prieteni, să mergem în Idaho Falls la shopping unde am cheltuit 650$ pe haine (da,wow,650$), încheind sesiunea de shopping cu o cină în stil italian, la Olive Garden, unde am mâncat cea mai bună friptură din viața mea. Câteva zile mai tarziu, am fost la rafting unde m-am distrat maxim. A fost o aventură și din nou am văzut simbolul american adică vulturii cu cap alb (bald eagle). În timp ce făceam rafting ne-am mai oprit și am sărit de pe stânci. Faza tare e că eu mă tem de înălțimi, dar nu am ratat șansa să sar. Nu-mi pare rău deloc, deoarece m-am întrecut pe mine însumi.


14124465_1022640831166554_4855973610944548440_o

       În ziua următoare am fost concediat de la primul job…fără acesta, dar cu o grămadă de cunoștinte, am găsit un job în hopusekeeping și cazare gratuita+ o masa pe zi gratis. La hotel mi-am făcut noi prieteni, pe care nu îi voi uita niciodată și sper să îi văd de curând. Unul din ei este Arthuro, un brazilian plecat de mult de acasă și care lucra ca bellman la hotel. El mi-a dat „pontul”pentru ultimul meu job, acela fiind de ospatar de banchet unde mi-a mers bine și am fost plătit foarte bine.

      La final, după o vară de distracție, rafting, hikig, paddle boarding, mers cu telecabina pe munte, condus mașini puternice, angajări, concedieri, am ajuns să-mi iau tot ce mi-am dorit: de la haine la smartwatch, laptop etc. Cel mai important a fost faptul că am întâlnit atâția oameni de peste tot, care pur și simplu mi-au făcut viața mai frumoasă și care m-au determinat ca din baiatul anxios și fără experiență să ajung foarte bine plătit și cu o mulțime de lecții învățate din job-urile pe care le-am avut.

         O să-mi rămână mereu în suflet locurile și peisajele pe care le-am văzut și mai ales oamenii care mi-au fost alături și la bine și la greu. Am venit acasă plin de bagaje și cadouri, dar mai mult de atât, am venit cu experiența muncii și cu un nou „eu” sigur pe el și întotdeauna pregătit pentru noi și noi provocări !

Lucian D.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s